Ce sunt anevrismele periferice?
Când o zonă slabă a unui vas de sânge se extinde sau se umflă semnificativ, medicii o numesc anevrism. Majoritatea anevrismelor apar în aortă, cea mai mare arteră a corpului dumneavoastră. Aorta transportă sângele de la inimă către restul corpului dumneavoastră. Partea aortei situată în piept se numește aortă toracică, iar când aorta ajunge în abdomen, se numește aortă abdominală.
Anevrismele periferice afectează alte artere decât aorta. Cele mai multe anevrisme periferice apar în artera poplitee, care coboară în partea din spate a părții inferioare a coapsei și a genunchiului. Mai rar, anevrismele periferice se dezvoltă, de asemenea, în artera femurală din zona inghinală, în artera carotidă din gât sau, uneori, în arterele din brațe. Un tip special de anevrism periferic care se formează în arterele care alimentează rinichii sau intestinul se numește anevrism visceral.
Dacă aveți un anevrism periferic la un picior, este mai probabil să aveți un anevrism și la celălalt picior. De asemenea, aveți o probabilitate mai mare de a avea un anevrism aortic.
Anevrismele aortice pot provoca complicații grave, deoarece pot exploda sau se pot rupe. Anevrismele periferice nu se rup la fel de des ca anevrismele aortice, deși o pot face. Cu toate acestea, anevrismele periferice mai frecvent pot forma cheaguri care pot bloca circulația sângelui către membrele sau creierul dumneavoastră. Anevrismele periferice, mai ales dacă sunt mari, pot, de asemenea, să comprime un nerv sau o venă din apropiere și să provoace durere, amorțeală sau umflături.
Care sunt simptomele?
Este posibil să nu simțiți simptome în cazul unui anevrism periferic, mai ales dacă acesta este mic. Doi din 3 pacienți cu un anevrism periferic pot să nu observe niciun simptom.
Dacă aveți simptome, semnele de avertizare vor depinde de localizarea și mărimea anevrismului dumneavoastră. Simptomele posibile includ:
- O umflătură pulsatorie pe care o puteți simți
- Dureri sau crampe la picior sau la braț la exerciții fizice, numite claudicație
- Dureri la picior sau la braț în repaus
- Dureri dureroase sau ulcerații care implică degetele de la picioare sau de la mâini
- Dureri radiante sau amorțeală în picior sau în braț, care este cauzată de compresia nervilor
- Gangrena, sau moartea țesutului, care rezultă dintr-un blocaj sever în membrul dumneavoastră și care necesită de obicei o formă de amputație
Dacă este implicată artera carotidă, simptomele pot include atacuri ischemice tranzitorii (AIT) sau accident vascular cerebral. Acestea sunt descrise în secțiunile privind boala carotidiană sau cerebrovasculară. Dacă sunt implicate arterele intestinale, simptomele pot fi similare cu cele pentru ischemia mezenterică și sunt descrise în secțiunea privind ischemia mezenterică.
Ce cauzează anevrismele periferice?
Anevrismele periferice pot fi cauzate de infecții sau leziuni în circumstanțe neobișnuite, dar cauza reală a majorității anevrismelor periferice nu este cunoscută cu certitudine. Cercetătorii cred că ateroscleroza, numită și „întărirea arterelor”, este asociată cu multe anevrisme periferice. Arterele dvs. sunt în mod normal netede și neobstrucționate în interior, dar, pe măsură ce îmbătrâniți, acestea se pot bloca prin ateroscleroză. În cazul aterosclerozei, o substanță lipicioasă numită placă se acumulează în pereții arterelor dumneavoastră. În timp, arterele dumneavoastră se îngustează, se rigidizează și, eventual, slăbesc. Factorii care vă cresc riscul de ateroscleroză includ:
- Fumatul
- Tensiunea arterială ridicată
- Colesterolul ridicat
- Obezitatea
- Având un istoric familial de boli cardiace sau vasculare
Riscul de a dezvolta anevrisme periferice crește, de asemenea, pe măsură ce îmbătrâniți. De obicei, oamenii au între 60 și 70 de ani atunci când se constată că au anevrisme periferice.
De ce teste voi avea nevoie?
În primul rând, medicul dumneavoastră vă va pune, de obicei, întrebări despre starea generală de sănătate, istoricul medical și simptome. În plus, medicul dumneavoastră efectuează un examen fizic. Împreună, aceste evenimente sunt cunoscute sub numele de anamneză și examinare a pacientului. Ca parte a istoricului și a examinării, medicul dumneavoastră poate verifica dacă aveți un anevrism în zona inghinală sau în coapsă.
Dacă medicul dumneavoastră suspectează că aveți un anevrism periferic, el sau ea poate solicita o ecografie sau un alt test imagistic, cum ar fi o tomografie computerizată (CT) sau o scanare prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a confirma acest lucru. Angiografia, care este mai invazivă, poate fi necesară în anumite circumstanțe pentru a planifica o intervenție chirurgicală sau pentru a administra medicamente, dacă acest lucru este necesar.
Se știe că mulți pacienți care au un anevrism periferic au, de asemenea, boli de inimă. Înainte de a efectua o intervenție chirurgicală pentru a vă trata anevrismul periferic, medicul dumneavoastră poate solicita teste pentru a vă verifica inima, cum ar fi o electrocardiogramă (ECG) sau un test de efort.
Cum se tratează anevrismele periferice?
Tratamentul dumneavoastră va depinde de localizarea anevrismului dumneavoastră, de dimensiunea anevrismului, de simptomele dumneavoastră și de faptul dacă anevrismul este sau nu complet blocat de cheaguri în momentul descoperirii sale. De exemplu, dacă aveți un anevrism popliteal care este blocat și totuși nu aveți niciun simptom, este posibil să nu aveți nevoie de intervenție chirurgicală. În această situație, de exemplu, medicul dvs. vă poate recomanda să:
- Controlați-vă factorii de risc pentru ateroscleroză
- Mersul pe jos în mod regulat pentru a menține circulația sângelui în arterele picioarelor
- Nu vă încrucișați picioarele și nu vă ghemuiți
- Practicați îngrijirea picioarelor prin curățarea regulată a picioarelor și atenție la răni care nu se vindecă (un semn de circulație deficitară)
Deși un anevrism popliteu care nu este blocat poate rareori să se spargă, mai des poate să se blocheze brusc, fără avertisment, și să obstrucționeze fluxul de sânge către partea inferioară a piciorului. De asemenea, poate fi o sursă pentru cheaguri sau alte resturi care se desprind din interiorul anevrismului și se deplasează în josul arterelor piciorului pentru a se depune și a obstrucționa fluxul sanguin în picior. Fiecare dintre aceste evoluții poate duce la durere și ulcerații și, eventual, la amputarea membrului. Prin urmare, dacă aveți un anevrism popliteal sau femural care este încă deschis, veți avea nevoie de repararea anevrismului. Aceasta se face, de obicei, cu o intervenție chirurgicală deschisă, dar tratamentul endovascular poate fi o opțiune în anumite circumstanțe. Anevrismele de braț sau de carotidă au un comportament similar, dar simptomele pe care le provoacă vor implica mâna, cu dureri sau formarea de ulcere, sau creierul, cu accident vascular cerebral sau simptome neurologice tranzitorii, respectiv.
Cirurgii vasculari tratează de obicei anevrismele periferice cu un bypass chirurgical sau o înlocuire. În timpul acestei operații, chirurgul vascular construiește o nouă cale de circulație a sângelui cu ajutorul unei grefe. O grefă de bypass poate fi realizată dintr-o porțiune a uneia dintre venele dumneavoastră sau, uneori, un tub artificial, format din plastic sau alte materiale, pe care chirurgul dumneavoastră îl conectează deasupra și dedesubtul anevrismului pentru a permite sângelui să treacă în jurul acestuia. Dacă aveți nevoie de o operație de bypass, veți primi anestezie regională sau generală. În urma operației, în funcție de localizarea anevrismului, este posibil să trebuiască să rămâneți în spital între 2 și 7 zile.
În anumite circumstanțe, dacă un anevrism periferic este blocat de un cheag, pot fi utilizate medicamente cunoscute sub numele de agenți trombolitici pentru a dizolva cheagurile în vederea pregătirii operației de bypass. Această procedură se face uneori în momentul angiografiei, dacă este necesar.
Utilizarea terapiei endovasculare, cum ar fi grefele stent, pentru tratamentul anevrismelor periferice se află încă în stadii de investigare. Cu toate acestea, terapia endovasculară poate avea un rol în tratamentul unor pacienți cu anevrisme periferice, în special dacă riscul de reparare chirurgicală este considerat prea mare și dacă anevrismul are o localizare și o formă favorabilă pentru o grefă endovasculară.
Mai rar, unii pacienți cu anevrisme popliteale sau femurale pot avea inițial un membru care nu poate fi salvat din cauza unei gangrene extinse sau a unei infecții sau pot fi prea bolnavi pentru a fi supuși unei operații de bypass. În aceste cazuri, chirurgul vascular poate fi nevoit să efectueze o amputație în ultimă instanță.
.