DANAE

Mitologie greacă >> Eroine >> Danae

DANAE a fost o prințesă din Argos, în Peloponezul grecesc, singurul copil al regelui Akrisios (Acrisius). Când tatăl ei a aflat o profeție potrivit căreia era destinat să fie ucis de un fiu al fiicei sale, a închis-o pe Danae într-o cameră subterană de bronz. Închisoarea ei, însă, a fost infiltrată de zeul Zeus, care a lăsat-o însărcinată sub forma unei ploi de aur. Ea a conceput și a născut un fiu pe nume Perseu. De îndată ce tatăl ei a aflat acest lucru, a pus-o pe Danae și pe copil într-un cufăr și i-a lăsat în derivă pe mare. Prin providența zeilor, ei au ajuns în siguranță pe insula Seriphos, unde pescarul Diktys (Dictys) le-a oferit refugiu în casa lui.

Mai târziu, când Perseus a crescut complet, regele Polydektes (Polydectes) din Seriphos a căutat-o pe Danae ca soție și, dorind să scape de fiul ei, i-a poruncit lui Perseus să aducă capul Gorgonei. Eroul s-a întors victorios doar pentru a afla că mama sa a fugit la templul Athenei căutând refugiu de rege. În semn de furie, Perseus i-a transformat în piatră pe Polydektes și pe aliații săi cu capul Gorgonei. Apoi a călătorit împreună cu mama în Argos pentru a revendica tronul bunicului său.

Danae a fost „regina” omonimă a danei. Danae era sinonimă cu Argive, dar uneori era folosită pentru a-i descrie pe greci în general (de exemplu, în Iliada lui Homer).

CRONOLOGIA MITULUI

În cronologia mitului, Danae era o descendentă a lui Io – fecioara argiană iubită de Zeus, care a fost forțată să rătăcească până în Egipt sub înfățișarea unei vaci.Stră-strănepotul lui Io, Danaus, a făcut călătoria de întoarcere în Argos cu cele cincizeci de fiice ale sale, Danaidele, pentru a revendica tronul. Danae era stră-strănepoata Danaidei Hypermnestra și a vărului ei Lynkeus.
Dintre descendenții lui Danae, cei mai faimoși au fost Herakles, stră-strănepotul ei, și regele Eurystheus, strănepotul ei
Trebuie remarcat faptul că genealogiile argeșene erau destul de umflate și nu se sincronizează bine cu cele ale celorlalte case regale mitice.

FAMILIA DE DANAE

PĂRINȚI

AKRISIOS (Homer Iliada 14.319, Eschil, Herodot 6.53, Strabon 10.5.10, Diodorus Siculus 4.9.1, Pausanias 2.23.7, Hyginus Fabulae 155, Ovidiu Metamorfozele 4.607, Nonnus Dionysiaca 30.264)
AKRISIOS & EURYDIKE (Apollodorus 2.26)
AKRISIOS & AGANIPPE (Hyginus Fabulae 63)

OFFSPRING

PERSEUS (de către Zeus) (Homer Iliada 14.319, Pindar Pythian 12. 16, Eschilus, Apollodorus 2.34, Strabon 10.5.10, Herodot 6.53 & 7.61, Diodorus Siculus 4.9.1, Hyginus Fabulae 63 & 155, Ovidiu Metamorfoze 4.607, Nonnus Dionysiaca 2.286, ș.a.)

ENCYCLOPEDIA

DANAE (Danaê). Un oracol a declarat că Danae, fiica lui Acrisius, va da naștere unui fiu, care își va ucide bunicul. Din acest motiv, Acrisius a ținut-o pe Danaë închisă într-un apartament subteran sau într-un turn de aramă. Dar aici a devenit mama lui Perseus, în ciuda precauțiilor tatălui ei, după unele relatări de către unchiul ei Proetus, iar după altele de către Zeus, care a vizitat-o sub forma unei ploi de aur. Acrisius a ordonat ca mama și copilul să fie expuși pe marea largă într-un cufăr; dar cufărul a plutit spre insula Seriphus, unde amândoi au fost salvați de Dictys, fratele regelui Polydectes. (Apollod. ii. 2. § 1, 4. § 1; Paus. ii. 16. § 2, 25. § 6, iii. 13. § 6; Hygin. Fab. 63.) Potrivit unei tradiții mai târzii sau italiene, cufărul a fost dus pe coasta Italiei, unde regele Pilumnus s-a căsătorit cu Danae și a întemeiat Ardea (Virg. Aen. vii. 410; Serv. ad Aen. vii. 372); sau Danae ar fi venit în Italia cu doi fii, Argus și Argeus, pe care i-a avut de la Phineus, și și-a stabilit reședința pe locul unde a fost construită ulterior Roma (Serv. ad Aen. viii. 345). Dar, potrivit poveștii comune, Polydectes, regele Seriphosului, a făcut-o sclavă pe Danae și i-a curtat favorurile, dar în zadar; și pentru a obține stăpânirea nestingherită a ei, l-a trimis pe Perseus, care între timp ajunsese la maturitate, la Gorgoni, pentru a aduce capul Meduzei, pe care a spus că i-l va da lui Hippodameia ca dar de nuntă (Tzetz. ad Lyc. 838).

Sursa: Tzetz. ad Lyc: Dictionary of Greek and Roman Biography and Mythology.

Citate din literatura clasică

Homer, Iliada 14. 319 și urm. (trad. Lattimore) (epopee greacă C8 î.Hr.) :
” Zeus, care adună norii, i-a răspuns : ‘…. . Niciodată până acum dragostea pentru vreo zeiță sau femeie nu s-a topit atât de mult în jurul inimii dinăuntrul meu, frângând-o până la supunere, ca acum: nici atunci … când am iubit-o pe Danae, fiica lui Akrisios (Acrisius) cu pași dulci, care mi l-a născut pe Perseus, preeminent între toți oamenii.'”

Hesiod, Scutul lui Heracles 216 și urm. (trad. Evelyn-White) (epopee grecească din sec. al VIII-lea sau al VII-lea î.Hr.) :
„Fiul lui Danae cu părul bogat, cavalerul Perseu.”

Pindar, Oda Pythiană 12. 16 și urm. (trad. Conway) (lirică greacă din anul C5 î.Hr.) :
” acel fiu al Danei … cel care, spun oamenii, a fost de la un râu curgător de aur născut.”

Pindar, Pythian Ode 12. 8 ș.u. :
„Când Perseu peste a treia dintre acele surori căzute și-a lansat strigătul de triumf și a adus fatal osândă lui Seriphos pe mare – osândă pentru acea insulă și pentru poporul ei. Da, căci el o făcuse oarbă pe urmașa sinistră a lui Phorkys (Phorcys), și amar darul de nuntă pe care i l-a adus lui Polydektes (Polydectes), pentru a pune astfel capăt îndelungatei sclavii și căsătoriei forțate a mamei sale.”

Aeschylus, The Net-Draggers (piesă satirică pierdută) (tragedie grecească din anul C5 î.Hr.) :
Prima piesă din trilogia Perseus a lui Eschil, The Net-Draggers (sau Diktyoulkoi) a fost o piesă satirică ce descria sosirea cufărului care conținea pe Danae și pe fiul ei nou-născut, Perseus, pe insula Seriphos. Dragomanii de plasă din titlu erau satirii care pescuiau cufărul până la țărm.

Aeschylus, Fragment 274 The Net-Draggers (din Papyri) (trad. Lloyd-Jones) :
„
? : Poți să vezi…?
Diktys : Pot să văd. . .
?”
: La ce vrei să mă uit?
Diktys : În caz că undeva . . în mare . .
?? : Nici un semn; din câte văd eu, marea e un iaz de moară.
Diktys : Uită-te acum la crăpăturile stâncilor de lângă țărm.
?? : Bine, mă uit. . . Doamne, cum să numesc asta! Este un monstru al mării ceea ce-mi întâlnește ochii, un grampus sau un rechin sau o balenă (ketos)? Doamne Poseidon și Zeus al adâncurilor, un dar frumos să trimiți din mare . . . .!
Diktys : Ce dar al mării ascunde plasa ta? Este acoperită de alge ca și cum ar fi. . . Este vreo creatură cu sânge cald? Sau Bătrânul din insule ne-a trimis ceva într-un cufăr ? Ce îngrozitor de greu este! Lucrul nu merge înainte! Voi striga și voi da alarma. Alo, acolo! Fermieri și șanțari, pe aici, cu toții! Păstori și ciobani, toată lumea de aici! Țăranii de pe coastă și toți ceilalți muncitori ai mării!”

Aeschylus, Fragmentul 275 Trădătorii de plase (din Papyri Oxyrhynchus) :
„
Silenos : Invoc pe . . ((lacună)) și pe zei să fie martori la ceea ce vestesc acum întregii companii. Dar orice ai face, nu te grăbi nesăbuit să te îndepărtezi de noi; înțelege în cele din urmă și acceptă-mă ca pe un protector și susținător foarte bun. De ce, uite, băiatul mă salută cu cuvinte prietenoase, așa cum ar face-o cu bunica sa respectată. Nu va fi mereu la fel față de mine, pe măsură ce trece timpul?
Danae : Râuri din Argos și zei ai părinților mei, și tu, Zeus, care îmi aduci calvarul la un asemenea sfârșit! Mă vei da acestor fiare , ca să mă ultragieze cu atacurile lor sălbatice, sau ca să îndur în captivitate cele mai cumplite torturi ? Oricum, voi scăpa. Să-mi înnod atunci un ștreang, aplicând un remediu disperat împotriva acestei torturi, pentru ca nimeni să nu mă mai poată pune pe mare, nici o fiară lascivă, nici un tată? Nu, mi-e teamă să o fac! Zeus, trimite-mi un ajutor în această situație, te implor, căci tu te-ai făcut vinovat de greșeala cea mai mare, dar eu sunt cel care a plătit întreaga pedeapsă. Îți cer să îndrepți lucrurile! Ați auzit tot ce am avut de spus.
Corus : Priviți, micuțul zâmbește cu dulceață în timp ce-și privește strălucitoarea lui chelie radiată. . .
Silenos : . . ((lacună)) dacă nu mă bucur la vederea ta. Blestemat să fie Diktys (Dictys), care încearcă să mă înșele de acest premiu pe la spatele meu! Vino încoace, dragul meu! (Face zgomote chicotind.) Nu te speria! De ce te smiorcăi? Aici, la fiii mei, ca să vii în brațele mele ocrotitoare, dragul meu băiat – sunt atât de bun -, să găsești plăcere la marțafoi, la cerbi și la puii de porc spinos și să faci o treime în pat cu mama ta și cu mine, tatăl tău. Și tati va da, micuțului, distracția lui. Și vei duce o viață sănătoasă, astfel încât, într-o zi, când vei fi devenit puternic, tu însuți – căci tatăl tău își pierde îndemânarea de a ucide cerbi – tu însuți vei prinde fiare fără suliță și i le vei da mamei tale la cină, după moda familiei soțului ei, în mijlocul căreia îți vei câștiga existența.
Corus : Haideți acum, dragii mei, să mergem și să ne grăbim cu căsătoria , căci timpul este copt pentru ea și fără cuvinte vorbește pentru ea. De ce, văd că deja mireasa este nerăbdătoare să se bucure din plin de dragostea noastră. Nu e de mirare : a petrecut mult timp pierzându-se toată singură în corabia de sub spumă. Ei bine, acum că are în fața ochilor ei vigoarea noastră tinerească, ea se bucură și exultă; așa este mirele care prin strălucirea luminoasă a torțelor Afroditei.”

Euripide, Danae (piesă pierdută) (tragedie grecească din anul C5 î.Hr.) :
Tragedianul grec Euripide a scris o piesă despre Danae.

Sophocles, Danae (piesă pierdută) (tragedie greacă din C5 î.Hr.) :
Sophocles a mers pe urmele lui Eschil și Euripide cu piesa sa Danae.

Herodot, Istorii 6. 53. 1 (trad. Godley) (istoric grec din C5 î.Hr.) :
„Grecii povestesc despre acești regi ai dorienilor până la Perseu, fiul lui Danae – ei nu fac nici o mențiune despre zeu – și dovedesc că acești regi erau greci; pentru că până atunci ei ajunseseră să fie clasificați ca greci. Am spus până la Perseu, și nu am dus problema mai departe de atât, pentru că nimeni nu este numit tatăl muritor al lui Perseu, așa cum Amphitryon este numit tatăl lui Heracle . . . Danae fiica lui Akrisios (Acrisius).”

Herodot, Istorii 7. 61. 1 :
„Perseus fiul lui Danae și al lui Zeus.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 2. 26 & 34 (trad. Aldrich) (mitograf grec din anul C2 d.Hr.) :
„Lui Akrisios (Acrisius) și Eurydike (Euridice), fiica lui Lakedaimon (Lacedaemon), li s-a născut o fiică, Danae . . . În timp ce Akrisios făcea o anchetă oraculară asupra problemei de a avea fii, zeul l-a informat că un fiu născut din fiica sa îl va ucide. De teamă, Akrisios a construit o cameră de bronz sub pământ, unde a ținut-o pe Danae sub pază. Acum, unii spun că Proitos (Proetus) a sedus-o, ceea ce a dus la resentimente între frați, dar alții spun că Zeus a făcut sex cu ea, preschimbându-se în aur care curgea prin tavan și cobora în pântecele ei. Când Akrisios a aflat mai târziu că ea îl născuse pe Perseus, nevenindu-i să creadă că Zeus a sedus-o, și-a aruncat fiica pe mare împreună cu fiul ei pe o arcă. Arca a plutit în derivă până la țărm, la Serifos, unde Diktys (Dictys) a recuperat copilul și l-a crescut.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 2. 36 :
„Conducătorul Serifosului era Polydektes (Polydectes), fratele lui Diktys (Dictys). El s-a îndrăgostit de Danae, dar nu a putut să facă sex cu ea, acum că Perseus era bărbat în toată firea, așa că și-a adunat prietenii, printre care și Perseus, și le-a spus că strânge contribuții pe care să le ofere pentru mâna lui Hippodameia, fiica lui Oinomaos (Oenomaus). El a cerut cai de la ceilalți, dar, pentru că nu a primit cai de la Perseus și pentru că Perseus spusese că nu-i va refuza lui Polydektes nici măcar capul Gorgoului, i-a încredințat sarcina de a aduce tocmai acel obiect.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 2. 45 :
” Când a ajuns la Serifos, Perseu a constatat că mama sa împreună cu Diktys (Dictys) se refugiaseră la altare de violența lui Polydektes (Polydectes), așa că a intrat în palatul regal unde Polydektes își primea prietenii și, cu fața sa întoarsă, a arătat capul lui Gorgo. Când s-au uitat la el, fiecare s-a transformat în piatră, păstrând postura pe care se întâmpla să o adopte în acel moment.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 2. 47 :
„Perseu cu Danae și Andromeda s-au grăbit spre Argos pentru a se uita la Akrisios (Acrisius). Dar de îndată ce Akrisios a aflat acest lucru, a părăsit Argosul, încă temându-se de oracol.”

Apollonius Rhodius, Argonautica 4. 1090 și urm. (trad. Seaton) (epopee greacă C3 î.Hr.) :
„Căci tații sunt prea geloși împotriva copiilor lor … . Ce nenorociri a îndurat Danae pe marea largă din cauza furiei nebune a tatălui ei!” Lycophron, Alexandra 838 (trad. Mair) (poet grec C3rd B.C.) :
„Fiul vulturului din Sire de aur.”

Strabo, Geografia 10. 5. 10 (trad. Jones) (geograf grec între anii C1 î.Hr. și C1 d.Hr.) :
„Serifos, scena poveștii mitice a lui Diktys (Dictys), care cu plasa sa a tras la țărm cufărul în care erau închiși Perseu și mama sa Danae, care fuseseră scufundați în mare de Akrisios (Acrisius) tatăl Danei; căci se spune că Perseu a fost crescut acolo și, când a adus acolo capul Gorgonei, l-a arătat serifenilor și i-a transformat pe toți în piatră. Aceasta a făcut-o pentru a-și răzbuna mama , deoarece regele Polydektes (Polydectes), cu cooperarea lor, intenționa să se căsătorească cu mama sa împotriva voinței ei. Insula este atât de stâncoasă încât comedianții spun că a fost făcută astfel de către Gorgo.”

Diodorus Siculus, Biblioteca de istorie 4. 9. 1 (trad. Oldfather) (istoric grec din anul C1 î.Hr.) :
„Perseu era fiul lui Danaê, fiica lui Akrisios (Acrisius), și a lui Zeus.”

Pausanias, Descrierea Greciei 2. 18. 1 (trad. Jones) (jurnal de călătorie în limba greacă din anul C2 d.Hr.) :
„Diktys (Dictys) și Klymene (Clymene), care sunt numiți salvatorii lui Perseus.”

Pausanias, Descrierea Greciei 2. 23. 7 :
„Argivii au și alte lucruri care merită văzute ; de exemplu, o clădire subterană deasupra căreia se afla camera de bronz pe care Akrisios (Acrisius) a făcut-o cândva pentru a-și păzi fiica. Perilaus , însă, când a devenit tiran, a dărâmat-o.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 63 (trad. Grant) (mitograf roman din anul C2 d.Hr.) :
„Danae era fiica lui Acrisius și a lui Aganippe. O profeție despre ea spunea că copilul pe care îl va naște îl va ucide pe Acrisius, iar Acrisius, temându-se de acest lucru, a închis-o într-o închisoare cu ziduri de piatră. Dar Jove , transformându-se într-o ploaie de aur, s-a culcat cu Danae, iar din această îmbrățișare s-a născut Perseu. Din cauza păcatului ei, tatăl ei a închis-o într-un cufăr împreună cu Perseu și l-a aruncat în mare. Prin voia lui Jove, acesta a fost dus pe insula Seriphus, iar când pescarul Dictys l-a găsit și l-a spart, a descoperit mama și copilul. El i-a dus la regele Polydectes, care s-a căsătorit cu Danae și l-a crescut pe Perseus în templul Minervei .
Când Acrisius a aflat că stau la curtea lui Polydectes, a pornit să-i prindă, dar la sosirea lui Polydectes a intervenit pentru ei, iar Perseus a făcut un jurământ bunicului său că nu-l va ucide niciodată. Când Acrisius a fost reținut acolo de o furtună, Polydectes a murit, iar la jocurile sale funerare vântul a suflat un disc din mâna lui Perseus în capul lui Acrisius, care l-a ucis. Astfel, ceea ce nu a făcut el de bunăvoie a fost împlinit de zei. Când Polydectes a fost înmormântat, Perseus a pornit spre Argos și a luat în stăpânire regatul bunicului său.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 155 :
„Fiii lui Jove… . Perseus de Danae, fiica lui Acrisius.”

Ovidiu, Metamorfoze 4. 607 și urm. (trad. Brookes More) (epopee romană din C1 î.Hr. până în C1 d.Hr.) :
„Dar Acrisius, fiul lui Abas, din neamul Cadmeilor, a rămas să-l alunge pe Bacchus de pe zidurile Argosului și să ridice arme ostile împotriva acelei divinități, pe care a negat-o ca fiind născută de Jove . El nu a vrut nici măcar să recunoască faptul că Perseus din coapsele lui Jupiter a fost obținut de Danae în ploaia de aur. Atât de măreață este puterea ascunsă a adevărului, încât Acrisius a regretat curând acel afront adus lui Bacchus și că a refuzat vreodată să-și mai stăpânească nepotul.”

Ovidiu, Metamorfoze 4. 697 ș.u. :
„Eu , care sunt fiul lui Regal Jove și al celei pe care el a îmbrățișat-o în ploi de aur, lăsând-o însărcinată în celula ei de aramă.”

Ovidiu, Metamorfoze 5. 11 :
„Jupiter , dizolvat în ploi de imitație de aur.”

Ovidiu, Metamorfoze 5. 250 :
„fratele ei născut din aur.”

Ovidiu, Metamorfoze 6. 113 :
„A curtat-o pe frumoasa Danae ademenind-o ca o ploaie strălucitoare de aur.”

Ovidiu, Metamorfoze 11. 117 ș.u. :
„Când își spăla mâinile în izvoare lichide, picăturile strălucitoare de pe mâinile lui ar fi putut fi cele care o uimiseră cândva pe Danae.”

Statius, Thebaid 7. 163 ș.a. (trad. Mozley) (epopee romană C1 d.Hr.) :
„Nu în asemenea dispoziție te-ai duce în cetatea Danei, sau în livada Parrhasiană , sau la Amyclae, casa Ledei.”

Nonnus, Dionysiaca 7. 110 și urm. (trad. Rouse) (epopee grecească din anul C5 d.Hr.) :
„Eros (Iubirea) … a scos tolba divină, în care erau ținute deoparte douăsprezece săgeți înflăcărate pentru Zeus, atunci când dorința lui se îndrepta spre una sau alta dintre femeile muritoare pentru o mireasă. Chiar pe spatele alaiului său de săgeți ale iubirii avea gravată cu litere de aur o propoziție în versuri pentru fiecare. Chiar pe spatele caruciorului său de săgeți ale iubirii avea gravată cu litere de aur o propoziție în versuri pentru fiecare:
Primul îl duce pe Kronion (Cronion) la aplecarea lui Io cea cu față de vițică.
Al doilea o va curta pe Europa pentru taurul îndrăzneț răpitor.
Al treilea la nunta lui Plouto (Pluto) îl aduce pe stăpânul Olimpului cel înalt.
Al patrulea cheamă la Danae un tovarăș de pat de aur.
Al cincilea îi oferă lui Semele o nuntă de foc aprins.
Al șaselea îi aduce regelui cerului un vultur la Aigina (Egina).
Al șaptelea o unește pe Antiope cu un prefăcut Satyros (Satyr).”

Nonnus, Dionysiaca 8. 124 ș.u. :
„Zeus și ploaia lui nu s-au culcat a doua oară cu Danae; după pecețile închisorii legate de fier, mireasa a plecat în larg și a trebuit să dea vina pe nunta ei de aur pentru darul de dragoste al saramurii – coliva ei care naviga cu ea pe mare plutea acolo unde suflau vânturile schimbătoare!”

Nonnus, Dionysiaca 8. 286 ș.u. :
„Prin opulenta curtare a Danei mă rog, dă-mi acest har… . Și eu m-aș fi bucurat să văd o nuntă de aur, Zeus al Ploii, dacă mama lui Perseu nu ți-ar fi furat mai întâi această onoare.”

Nonnus, Dionysiaca 30. 264 ș.u. :
„Fiica lui Akrisios (Acrisius) l-a născut pe Ucigașul de Gorgoni , un fiu demn de Zeus al meu.”

ARTA GRECEASCĂ ANTICIPATĂ

SURSE

GRECE

• Homer, Iliada – epopee grecească C8-lea î.Hr.C.
• Hesiod, Scutul lui Heracles – Epopee grecească C8-VII î.Hr.
• Pindar, Ode – Lirică grecească C5 î.Hr.
• Aeschylus, Fragmente – Tragedie grecească C5 î.Hr.
• Apollodorus, Biblioteca – Mitografie grecească C2 d.Hr.
• Apollonius Rhodius, Argonautica – Epopee grecească C3 î.Hr.
• Lycophron, Alexandra – Poezie grecească C3 î.Hr.
• Diodorus Siculus, Biblioteca de istorie – Istorie grecească C1 î.Hr.
• Strabo, Geografie – Geografie grecească C1 î.Hr.I d.Hr. – C1 d.Hr.
• Pausanias, Descrierea Greciei – Jurnal de călătorie grecesc C2e d.Hr.
• Nonnus, Dionysiaca – Epopee grecească C5e d.Hr.

ROMAN

• Hyginus, Fabulae – Mitografie latină C2e d.Hr.D.
• Ovidiu, Metamorfoze – Epopee latină C1 î.Hr. – C1 d.Hr.
• Statius, Thebaid – Epopee latină C1 d.Hr.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie completă a traducerilor citate în această pagină.

.